10. Ai o imagine favorită? Și dacă da, care este aceasta?

Este foarte dificil să aleg doar una. Fiecare ședință foto și fiecare poză pe care le-am făcut mi-au adus ceva nou. Nu mereu numai lucruri pozitive, dar cred că și din cele mai rele experiențe avem ce învăța. Aleg doar pozele care mă reprezintă. Datorită jobului meu întâlnesc foarte mulți oameni, și nu mă refer aici numai la celebrități, cântăreți și actori, ci și la doctori, oameni de știință etc. Și sunt mereu interesat în a afla mai multe despre viața lor, cariera și experiențele lor, îmi place să le ascult poveștile.

11. Ce face o fotografie să se remarce din mulțimea celorlalte fotografii? 

Este o întrebare foarte interesantă, însă mă tem că nu știu răspunsul.

Reacția pe care o poză o stârnește cuiva este foarte subiectivă: ceea ce mie îmi place, s-ar putea ca pe tine să nu te impresioneze. Pot da ca exemplu trendul actual de a face “supernatural photos”cu branduri faimoase de fashion, pe care mulți poate îl consideră urât, dar care mie îmi place.

12. Ce compliment te-a impresionat cel mai mult și care consideri că este cea mai mare reușită a ta de până acum?

Cu siguranță cel mai mare succes al meu de până acum a fost proiectul portretelor a 6 staruri de film ceh, puse lângă omologii lor faimoși de la Hollywood, și create fără ajutorul computerului și fără editări foto.  Acest proiect a avut o reacție fenomenală pe Facebook, de peste 3700 like-uri și 22.000 share-uri, fiind premiat de Czech Press Photo cu premiul audienței, cea mai bună fotografie dintre nominalizări.
http://petrkozlik.cz/petr-kozlik-portfolio/

Cel mai popular proiect al meu. Staruri de film din Cehia alături de omologii lor faimoși de la Hollywood, proiect creat special pentru revista DNES 2019

13. Ai avut vreun mentor sau ți-ai ales vreun model care să te inspire?

Când am început ca fotograf, primele mele modele au fost Andreas H. Bitesnich și Peter Lindbergh. De-a lungul timpului au urmat mai multe, dintre ele îi pot aminti pe Annie Laibovitz și Marco Grob.

Part 2

14. Ce înseamnă fotografia pentru tine? Cum a evoluat percepția ta de-a lungul timpului?

Fotografia este pasiunea mea, hobby-ul şi totodată modul în care îmi câștig existența.

Profesia de fotograf poate fi privită ca fiind foarte romantică, dar credeți-mă, este o muncă foarte solicitantă, atât fizic, cât și psihic, care necesită capacitatea și dorința de a comunica cu oameni dintre cei mai diverși.

De regulă, fiecare ședință foto este precedată de o intensă muncă de pregătire. Cu siguranță, percepția mea despre această meserie se schimbă şi evoluează. Cu fiecare nouă ședință foto, câștigi noi experiențe și skill-uri.  De foarte multe ori realizezi că trebuie să improvizezi, să te adaptezi și să reacționezi la situații complexe şi surprinzătoare, la un mediu neașteptat.

15. Ai asistat vreun fotograf din industrie înainte de a fi pe cont propriu? 

Niciodată, sunt complet autodidact. Tata mi-a explicat la început principiile fotografiei și cum funcționează aparatul foto, iar restul am învățat de unul singur, de-a lungul timpului.

16. De cât timp ești fotograf? Dar unul profesionist?

Am început să fotografiez în primul an de universitate, iar în cel de-al șaselea luam deja decizia dacă să mă îndrept spre… spital sau spre o viață văzută prin lentila aparatului foto.

17. Cum te simți acum, în acest punct al carierei tale, ca profesionist consacrat în domeniu?

Mă simt bine, ar putea fi și mai bine – haha!

18. Simți că ți-ai atins scopurile profesionale? Care este cel mai mare vis al carierei tale?  

Mi-am atins multe dintre obiectivele şi visele pe care le aveam atunci când am început. Am fotografiat pentru multe și diferite reviste, cum ar fi Harper´s Bazaar, Cosmopolitan, Marie Claire etc. și am primit premiul Czech Press Photo, după cum am menționat deja. Visez să fotografiez pentru și mai multe reviste, la nivel internațional; să mă bucur de munca mea în continuare și să o fac cu pasiune, toate acestea în timp ce asigur familiei mele bunăstare și timp suficient.

19. Color vs black&white. De ce una și nu cealaltă? Este procesul fotografic diferit cu ceva? 

Depinde. Eu personal prefer fotografia alb negru pentru nuduri și street fashion, consider că este stilul ideal pentru acestea două. Din punct de vedere tehnic, acest tip de fotografie oferă mult mai multe posibilități, nefiind nevoie să te concentrezi pe expunere. În plus, fotografia de tip alb-negru este ideală pentru a capta anumite momente și emoții care astfel vor ieși mai bine în evidență.
Dar în industria de fashion și beauty, fotografia color este esențială, aici ai nevoie să evidențiezi outfit-ul și makeup-ul, culorile și contrastele. Se poate folosi și fotografia alb-negru, ca un adaos vizual interesant la editoriale tale. Este bine să găsești o balanță între acestea două. Am început cu alb-negru și cred că voi avea o abordare pozitivă a acestui tip de fotografie pentru tot restul carierei mele.

În zilele fotografiei analog, procesul (inclusiv cel tehnologic) dintre alb-negru și color era absolut diferit. În era digitală, diferența este minimă: cu un singur click poți transforma o fotografie color într-una alb-negru. 

20. Ne poți explica care este procesul pe care îl folosești atunci când ai o ședință foto tip portret? Dar una de beauty? În ce fel sunt diferite?

Pentru mine ambele abordări sunt foarte similare. Însă trebuie luat în considerare un factor esenţial: în fotografia de beauty, make-up artistul joacă un rol esențial. Un makeup artist bun îți poate ușura considerabil munca. O altă diferență o face lumina. Depinde foarte mult de efectul pe care dorești să îl obții în final și apoi poți decide între o lumină soft, medie sau dură ca intensitate. Ultimul lucru important pe care îl ai de ales este lentila, dar și această alegere depinde de efectul și ceea ce vrei să ai la final.

21. Ce echipament foloseşti? Ne poţi spune, te rugăm, mai mult despre procesul tehnic şi cel de selecţie pe care îl ai atunci când alegi să investeşti în şi să foloseşti anumite piese de echipament? 

Bineînțeles, orice fotograf profesionist trebuie să aibă o cameră bună, profesională. Deși consider că o fotografie grozavă poate fi făcută și cu un aparat ieftin, o cameră de înaltă calitate îți poate face viața mai ușoară. Este, de asemenea, nevoie de lumini (pentru că nu întotdeauna ne putem baza pe lumina zilei), iar pentru a putea lucra în orice condiții este nevoie să ne adaptăm şi uneori să creăm noi înșine luminile. Mai există o mulțime de alte lucruri necesare, precum trepiedele, declanșatoare şi receptoare, reflectoarele, computer, software specializat etc.

Practic vorbind, eu folosesc Canon 1Dx mark II. Cu 3 zoom-lenses 16-35L USM, 24-70L (favorita mea!) și 70-200L. Îmi place foarte mult echipamentul de la compania italienească Manfrotto, iar acum lucrez cu 2 camere Canon și Panasonic Lumix. Toate sistemele mele de lumini sunt de la compania cehească FOMEI, al cărei ambasador și sunt anul acesta.

23. Petreci mult timp editând? Care este stilul şi efectele pe care vrei să le obții prin munca de post-procesare?

O dată ce ajung acasă, munca de editare începe prin copierea tuturor pozelor pe computer şi cu o atentă selectare a celor mai reușite. Apoi se continuă prin retușurile făcute pielii, background-ului și prin folosirea altor procese pentru a obține cel mai bun rezultat posibil. De regulă, munca de post-procesare ia la fel de mult timp precum ședința foto în sine şi pregătirile aferente, dacă nu chiar mai mult.

24. Care este influenţa technologiei digitale în fotografia ta?

La ora actuală tehnologia digitală îmi influențează toată munca: folosesc o cameră digitală, postproducția tuturor fotografiilor se face pe computer. Însă parte din ceea ce mă preocupă este partea de pregătire a ședințelor foto cât mai bine. Tocmai pentru a mă baza cât mai puțin pe munca de editare și de a reduce cât mai mult timpul petrecut astfel.

25. Cum îți construiești relația cu cei care îți sunt clienți? Și cât de mult cântărește această relație în succesul unei ședințe foto? Există vreo diferență între relațiile pe care le construiești cu oamenii cu care lucrezi la proiecte personale, creative și cele pe care le ai cu clienții plătitori – în termeni de abordare?
    

Mi-am construit relațiile cu grijă, însă întotdeauna le poți pierde cu rapiditate. Mă străduiesc să fiu mereu serios și profesionist, două trăsături foarte importante, mai ales în contextul pieței actuale. Există, normal, o mare diferență între un proiect personal și o comandă. Mai ales prin prisma faptului că munca comercială presupune ca tu, ca fotograf, să respecți cerințele clientului mai mult decât propriile dorințe. Cu toate acestea, este de asemenea nevoie să îți prezinți și susții opiniile în fața clientului: tu ești profesionistul, tu ai expertiza și experiența necesare și este jobul tău să îți oferi opiniile clientului și să ajungi la o înțelegere benefică pentru toată lumea implicată. Uneori este destul de dificil. Clientul este cel care plătește pentru respectivul job și vine cu propriile idei. Desigur, există și cazuri fericite când primești încredere totală și ți se dă mână liberă. Proiectele creative, pe de altă parte, sunt 100% ale tale și asta îți dă libertate de decizie și creație, motiv pentru care le consider foarte importante în dezvoltarea ta profesionist. Și da, uneori fotografia comercială vs. proiectele proprii poate afecta succesul muncii tale. Abordarea pe care o am cu echipa pentru un proiect creativ vs. un proiect comercial, este practic aceeași.

26. Care este punctul din cariera ta (sau al oricărui fotograf) în care te consideri complet relaxat din punct de vedere financiar?

Să fiu sincer, aceasta este o întrebare filozofică. Cine se simte relaxat financiar în ziua de astăzi? Sunt fericit pentru că încă pot câștiga bani făcând ceea ce îmi place. Însă nu este ușor. Câștig suficient cât să nu am datorii, să am un stil de viață decent, condiții de viață confortabile și să fiu independent. Cred că acesta este ținta oricărei persoane: aceea de a fi independent făcând ceea ce îi place. Apreciez fiecare job pe care îl am. Am clienți cu care lucrez de mult timp și chiar dacă o comandă nu este la fel de lucrativă precum altele pe care le am la momentul respectiv, îmi fac timp să o execut la fel de bine și profesionist, ca de obicei. Aș fi și mai fericit dacă joburile plătite ar fi una și aceleași cu hobby-urile pe care le am în materie de fotografie și dacă asta mi-ar permite să am timpul meu cu familia și veniturile care să acopere facturile (și ceva mai mult).

Part 3

27. În industrie, TFP vine de la “Trade For Print”. Ești adeptul acestor proiecte “free” pentru diversificarea portofoliului? Dacă da, care sunt criteriile de selecție pe baza cărora accepți un astfel de proiect sau alegi să te implici într-unul?
    

Trebuie să admit că, din păcate, nu am avut timp pentru TFP-uri în ultima perioadă. Dar dacă voi găsi o idei interesantă, contactez modelele și adun o echipă – și mă consider norocos, pentru că, de obicei, oamenii spun “da”.

28. Cum te pregătești pentru o ședință foto de tip proiect personal: concept, locație, oameni cu care alegi să colaborezi?

Mă străduiesc să îmi pregătesc proiectele cu atenție. Totul începe cu o idee – și consider că aceasta este partea cea mai dificilă, pentru că în era social media este dificil să vii cu ceva original. Iar eu mă bazez mult pe originalitate. Nu aș copia niciodată cu bună știință pe cineva. Mi s-a întâmplat de câteva ori să pun la cale proiecte excelente și apoi, chiar înainte de a ne apuca de treabă am dat peste poze sau concepte similare. Am anulat totul. Și am luat-o de la capăt cu altceva. Atunci când mă ocup de proiecte personale, nu sunt numai fotograf, ci și producător, așa că parte din jobul meu este acela de a mă ocupa de toate detaliile, de la locație la catering. Mă înconjor de oameni cu care îmi face plăcere să lucrez, iar asta face munca mai ușoară și mai agreabilă. Îmi doresc mereu să existe o atmosferă plăcută și creativă, astfel ca toată lumea să se poată bucura de munca și timpul petrecute împreună.

29. Cum ți se pare că ai evoluat ca profesionist de-a lungul timpului și cum îți perfecționezi skill-urile tehnice? Te duci la seminarii și workshop-uri? Înveți de unul singur? Schimbi opinii/sfaturi cu alți fotografi? 

Am participat la două workshop-uri, unul în Cehia și unul în Londra. Ambele au fost ținute de colegul meu Alex Lambrechts – el m-a ajutat foarte mult din punct de vedere profesional.
Altfel, bineînțeles, urmăresc ce fac și alți fotografi, urmăresc care sunt trendurile și învăț mereu câte ceva. Procesul acesta de învățare este unul care nu se termină niciodată și consider că mereu este loc de mai bine.

30. Organizezi workshop-uri ca trainer?

Da. Aproape în fiecare an am măcar un eveniment unde încerc să dau mai departe din experiența și expertiza mea celor care doresc să învețe. Uneori munca lor la finalul workshop-ului este cu adevărat uimitoare. Și asta mă face fericit.

31. Participi la concursuri foto? Ce părere ai despre ele?

Am participat la câteva concursuri. Poate cel mai interesant a fost cel organizat în Praga de către fotograful canadian Paul Pacey, care a invitat 10 fotografi – a oferit aceeași locație, același model și exact o oră pentru ședință, practic toți am avut aceleași condiții. Apoi fiecare fotograf a ales ce a considerat ca fiind cea mai bună fotografie și, în cadrul unei expoziții, oamenii au votat și au fost aleși 3 câștigători. Fotografia mea a câștigat locul 2.

Viki pentru concursul de fotografie Paul Pacey din 2016.

Cel mai important trofeu al meu de până acum a fost, probabil, mai sus menționatul premiul Czech Press Photo.

32. Ai fost vreodată criticat? În ce fel?

Bineînțeles. Cum nu am studii oficiale de fotografie, încalc de multe ori regulile “stabilite” și mai ales fotografilor „seniori” asta nu le este pe plac. Însă dacă cineva îmi oferă critică constructivă, mă gândesc la acest feedback și încerc să învăț ceva. Dar nu se întâmplă foarte des.

33. Proiecte noi?

Este secret. Rămânem în legătură și dacă mă urmăriți pe site-ul meu și pe social media, aflați mai multe.

34. Care a fost cea mai puțin plăcută experiență a ta ca fotograf?

Este o întrebare dificilă. Ca în fiecare job și așa cum uneori se întâmplă în viață, există situații care nu sunt plăcute. De multe ori este doar o combinație de oboseală și ghinion, atunci când fără nici un motiv anume un proiect sau o ședință foto nu iese așa cum ți-ai imaginat.

De exemplu, nu îmi place ca în timpul unei ședințe să arăt poze direct de pe cameră, la comandă, ca dovadă că am obținut ce aveam nevoie. Un alt exemplu este fenomenul care se petrece în ziua de astăzi, când toată lumea, inclusiv modelul, cei din producție, stilistul mai întâi fac behind the scenes, boomerangs și instastories înainte ca ședința foto să fi început…

35. Cum ți-a afectat situația globală actuală procesul creativ? Business-ul? Ai vreun sfat pentru ceilalți?

Dacă vorbești despre pandemia Covid-19, atunci îți pot spune că afacerea mea de freelance-ing a fost afectată cu adevărat. Nu a fost propriu-zis nimic de lucru. Ceea ce nu a fost cazul ziarelor de știri. Au fost foarte multe poze de făcut pentru ziare, chiar și în timpul crizei. Încerc să mă mențin pozitiv și acesta este sfatul meu și pentru ceilalți. Sunt fericit că nimeni din familia și dintre prietenii mei apropiați nu a fost afectat de acest virus. Protejați-vă, fiți recunoscători pentru orice job și comandă pe care o primiți și fiți răbdători. 

36. Cum percepi situația artistului în epoca actuală, în acest timp când totul este comercial, viteză și social media? Cum ai abordat toate acestea?

Social media, din punctul meu de vedere, este cu siguranță un beneficiu. Grație Instagram-ului, facebook-ului și site-urilor web dedicate munca ta este mult mai aproape și mai la îndemâna unui număr mare de oameni, de pe tot mapamondul. Acesta este un avantaj imens și reprezintă un alt tip de spațiu de prezentare a portofoliului tău. Gradual, devine parte integrantă din munca ta fotograf. Are, bineînțeles, și dezavantaje și cel mai mare este acela că îți “mănâncă” foarte mult timp.

Un alt exemplu de interacțiune cu rețelele de socializare este trendul comercial de a invita influencer-i în diferite campanii, în loc de modele profesioniste. Numărul de follower-i devine mai important decât skill-urile.

Eu am Instagram, FB și un site oficial, iar prin ele am realizat cât de ușor și rapid pot ajunge la alți oameni și ei la mine. Multe dintre joburile și comenzile mele sunt primite folosind aceste canale de comunicație. Evident, să nu uităm puterea cuvântului și a recomandărilor verbale, personale: dacă ești profesionist și responsabil, atunci oamenii vor vorbi despre tine, te vor recomanda, iar creditul și valoarea ta pe piață vor crește.

37. Dacă nu ai fi ajuns ceea ce eşti acum, din punct de vedere profesional, ce meserie ţi-ar fi plăcut să ai?

Aș fi devenit probabil doctor, după cum am menționat, am terminat studii în domeniu. Dar mi-ar plăcea să fiu şi cercetător în domeniul astrofizicii şi astronomiei. Din păcate, matematica este foarte dificilă de înțeles, aşa că mă interesează aceste domenii numai în calitate de amator.

38. Cum îţi împarţi timpul între muncă şi viaţa personală?

Cu dificultate. Să fii angajat (ca fotograf profesionist) şi să lucrezi și ca freelancer în același timp presupune o mare investiție ca timp. Consider acest aspect din viaţa mea ca fiind unul la care am multe de îmbunătățit.

39. Ce hobby-uri ai? Ce îţi place cel mai mult să faci în timpul liber?

Științe populare, plimbările, lectura și snowboarding-ul. Obișnuiam să conduc o bicicletă montană, dar a trecut mult timp de la ultima aventură.